“Te-am iubit, dar din păcate, ne-am oprit la stații diferite!

… ți-am spus de la început că ai luat autobuzul greșit, însă ai vrut să cunoști și ruta aceea!”. “Te-am iubit, dar din păcate, ne-am oprit la statii diferite!”.

”Așa am reușit, după o noapte de gânduri și întrebări, să exprim sentimentele care mă încearcă după o dezamăgire! Asta am vrut să-ți transmit ție, domnule Nimeni, omul care a venit, a vrăjit, și-a lăsat o parte din muniție cu speranța că o să se întoarcă, dar a murit în război. A murit? Da, pentru mine a murit, pentru că s-a urcat în autobuzul greșit. Între timp, pe mine m-a luat o limuzină, a blocat ușile, și gonește cu 200 la oră pe autostrada vieții. Nu am chef să o opresc. Am chef să încerc, poate pentru mine, ultima stație, va fi The One. We never know!”.

Dragilor, n-am înnebunit, m-am transpus într-o poveste de dragoste, în care – el și ea – s-au iubit nebunește sau au crezut asta, numai că la un moment dat, s-a întâmplat să NU.

Ce facem de aici? Cum procedăm pe mai departe? Cine la ce renunță? Cine ce încearcă? Răspunsul este simplu, mergem mai departe, fiecare pe calea lui, fiecare cu sentimentele lui și… mai mult decât atât, fiecare cu ocaziile lui.

A rămâne în loc pentru un om numai pentru că, s-ar putea, ca la un moment dat să reapară este, din punctul meu de vedere, cea mai mare dovadă de ură pe care ți-o poți arăta ție.

A te bloca într-o situație care-ți provoacă suferință și a reveni over and over again în același punct, reprezintă, fără doar și poate, cea mai mare răzbunare pe care ți-o poți aplica tu ție.

A te bloca sentimental, a refuza să vezi dincolo de ce te face să simți pasiunea din autobuzul greșit este, de asemenea, dovada clară că ție îți place să suferi.

Ce se întâmplă dacă dintr-o dată limuzina se lovește cu autobuzul? Nobody knows! Not even God, vorba proverbului. Dar, știi cum e… Viața trebuie lăsată în grija hazardului. Deși imprevizibil și uneori inexplicabil, acesta știe mai bine lecția vieții noastre. Poate că ne pică la câteva extemporale, însă, în final, rar se întâmplă să ne pice și la BAC!

Morala?

Hai să trăim și să facem mai puține planuri!
Hai să iubim ce avem și să învățăm să iubim ce vine, atâta vreme cât ce vine este de o calitate superioară!
Hai să învățăm să spunem DA atunci când NU nu-ți are rostul, fie pentru că ar veni dintr-o frustrare, dintr-o dorință de răzbunare, dintr-o neîmplinire!
O, my God, YES! Hai să fim pozitivi, cu zâmbetul pe buze, să ne autoeducăm spre bine, să vedem lumina, să ignorăm rautăți, hai să fim ZEN!
Și… mai presus de toate, hai să riscăm să facem 99% dintre lucrurile care ne plac și 1% dintre lucrurile care trebuie.

Vă pup!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.