“Ce frumos miroși! A frumusețe!”… Mâncasem ceapă!

Moamăăăă… ce mă laud eu astăzi, în zi de Florii. Fac fix așa cum nu-mi place! Să mă laud cu relația mea pe Facebook, ca să vadă ”lumile”! Însă… mi-a dat-o jumătatea vieții mele, de m-a julit, iar asta nu poate fi trecut cu vederea.

Să vă spun că-mi zice rar Te iubesc!?  Să vă zic că declarațiile de dragoste nu sunt, tocmai, punctul lui forte? Omul zice că trebuie să demonstreze, nu să se laude. Ei bine, asemenea esențelor tari care se țin în sticluțe mici, al meu bărbat când scoate perla… a se înțelege… vorbe de bine pentru mine… face gaură în Pământ și scara la Cer.

O astfel de întâmplare fericită s-a petrecut zilele trecute. Astupată într-un maldăr de haine, pe care încercam să le pun într-o ordine cât de cât logică, cu un Mihnea care făcea pe Denis Pericol Public și cu o Sonia care avea o neplăcere că i-am schimbat nu știu ce prin cameră, îmi vine jumătatea, se apropie de mine și zice… Hmmm… ”Ce frumos miroși!”. Eu, bătrână, senilă și al dracu` de sinceră uneori, asemenea unei duduițe care se declară Moartea pasiunii, zic: ”Pff… a ce, că am mâncat ceapă?”. Răspunsul omului a fost sincer și parcă dezarmat de răspunsul meu: ”Miroși a frumusețe!”. Pffff… touche sau șah mat.

Ce să mai zici? Ce să mai faci? Cum să te mai repliezi? Iei cu apă și-ți promiți să nu mai faci, prea curând, gafe din categoria ”am mâncat ceapă”.

Până atunci, eu mă bucur de ce am, mulțumesc cui mi l-a trimis și vouă vă doresc să mirosiți a frumusețe. Se simte bine!

Leave a Reply

Your email address will not be published.